Lectii de viata
G. Am vazut un foc care arde tot, am auzit si tipete. Era o comunitate. Daduse cineva foc. Am vazut in special femei si copii, in case mici. Casele sunt scunde, de paie, cu acoperis triunghiular, de pamant, cu ferestre mici…pare sarac..fara paturi, dorm pe rogojini puse pe pamant. Vad o masa rotunda, ceva semne ciudate pe pereti. Sunt ca niste scrieri, invataturi pentru familie.
V. Poti sa vezi unde se gateste?
G. E vara si se gateste afara, sub un acoperis micut. Sunt vase de pamant, linguri de lemn, bete, lopeti in bucatarie, dar nu ineteleg ce cauta acolo. Un fel de soba in perete, multe legume, napi, niste seminte. Acum pare pustiu, dar inca se aud strigate de ajutor. Pare ca focul s-a linistit, ca dupa razboi.
V. Priveste in jos si zi-mi daca iti vezi picioarele. Descrie-mi ce percepi despre tine.
G. Sunt murdare de pamant si desculte. Port niste pantaloni din panza, legati cu niste sfoara jos, de culoare gri, nu port nimic mai sus, pe cap am un coif rosu-caramiziu. Sunt un baietel. Am parul scurt, negru, arici. Port un sirag de margele turcoise, violet si rosu- caramiziu, iar la mana am o bratara impletita. Tesatura pantalonilor e moale, lejera, dar cam nespalata. Imi simt corpul puternic si voios, cam la cinci- sase ani. Mi-e foame si nu gasesc pe nimeni sa imi dea sa mananc. Mama mi-a zis sa nu pun mana pe nimic, sa nu fie otravit de la dusmani si pe mama nu o aud, nu stiu ce se intampla.
V. Cine mai traieste cu voi in casa?
G. Bunicii, strabunicii si cei sapte frati.
V. Unde sunt ei acum?
G. Bunicii au fost adusi din alte tinuturi unde batranii erau omorati ca sa nu vorbeasca, baietii din familie au plecat, doi la numar, iar mama, pentru ca trebuia sa plece la camp, a lasat fetele la o matusa. Ne-a lasat in grija cuiva pana seara. Eu cred ca am fugit de acolo pentru ca auzeam :”Fugi, ca iara vin!” Mi-a zis bunicul cel mai batran. Mama mi-a zis ca de cate ori auzi “Fugi!” de la bunici, sa ai incredere.
V. Unde ai fugit?
G. Mi-a zis sa ma duc inspre padure si sa stau acolo pana aud lupii chemandu-ma inapoi. Am fugit, vrand sa mai iau o sora cu mine, dar bunicul a spus sa fug ca nu mai este timp. Am fugit, m-am impiedicat, am cazut, ploua. Am auzit animale venind…nu-mi dau seama daca erau cai, dar era un zgomot mare din capatul celalalt al satului. Toata lumea tipa si tot incercam sa iau pe altii cu mine si toti alergau fara tinta. Aveam directia data de mama, dar nu stiam unde trebuia sa ajung. Au venit pe acolo pe unde ma jucam cu tata. De sus(pe cand cobora in viata trecuta) am vazut ca o armata mare si aveau flacari pe bete. Erau multi si m-au speriat. Era ceva ce mai avusese loc, dar eu nu am mai vazut. Nu m-am ascuns, doar am stat sub un brad, doar ca eram sus. Cred ca am adormit peste noapte pentru ca imi era frig si ploua si nu mai stiu o perioada de timp ce am facut acolo. Nu mai tipa nimeni si nu mai era foc. Am simtit liniste peste sat si am coborat.
V. A venit cineva acasa, sau tot singur esti?
G. Cand am coborat, primele case erau goale si acolo unde stiam ca sunt oameni, nu mai erau. Atunci am inceput sa ma sperii si sa o caut pe mama. Casele nu prea mai erau, arsesera.
V. Cum arata casa voastra?
G. E goala si trista, au ars sigur bunicii. Nu aveau cum sa fuga.
V. Vreau a te vezi la o scena, inainte de asta, cum stai la masa cu toata familia.
G. E tata, noi, copiii, eu eram la sanul mamei iar tatal ii zicea mamei ca nu are dreptul sa stea cu noi la masa. Femeile, dupa o anumita varsta, nu aveau voie sa stea cu barbatii la masa. Mama si matusa gateau. Tata o obliga pe matusa sa vina si sa ne ajute, pentru ca nu mai avea barbat.
V. Ce mancau la masa?
G. Ciuperci, orez.
V. Cu ce mananca?
G. Cu bete, iar in oalele de lut erau linguri de lemn. Nici bunicii nu stateau cu noi la masa. Ei aveau o masa separata .
V. Descrie-l pe tata
G. Mustati lungi, ferme si drepte, cioc, parul inalt pe crestet si ras pe lateral si o figura autoritara. Pe noi, copiii, ne iubea. Pe mine as zice ca nu m-a vrut si o acuza pe mama ca sunt facut cu altul. Mama raspundea: “N-as indrazni sa te deranjez, Stapane!”
V. Cum o simti pe mama?
G. Incerca sa ne pazeasca de viitor: pe barbati sa ii faca buni si blanzi si pe fete, insensibile, curajoase si ferme.
V. Acesta erau modelele de barbat si femeie la tine in sat?
G. Nu, voia sa ii faca altfel decat voia tata. Tata ne voia barbati care sa raspunda tarii, iar femeile, daca sunt mai mult de trei, se gandea daca sa le dea sau nu, ca e rusinos sa ai mai mult de trei fete. Eu eram cel mai mic dupa mai multe fete si, in felul acesta, splalasem rusinea familiei. Tata imi era recunoscator, dar fata de mama, nu, pentru ca ar fi parut om, si nu luptator. El avea o oaste in sat cu care apara toata comunitatea.
….un moment ulterior…
G. Sunt in gradina cu o fata. Este fata altei capetenii, cred ca fata omului de care se teme tata cel mai mult. Nu sunt sigura ca tata mai traieste. Am trecut de paza. Fata era cea mai frumoasa fata, dar traia intr-un loc pazit, ca un castel in varf de deal. Acolo se refugiase familia ei. Ea are 19 ani, are parul foarte lung si drept, impletit. Poarta o rochie cusuta, in doua-trei straturi, ca o ie foarte lunga, cusuta cu multe culori, are pe deasupra un capot albastru, cu stelute galbene…semnul ei distinctiv ca iese din casa, ca sa stie garzile ca doreste sa iasa in gradina, dar nu mai departe de fantana. Are ochii migdalati, buzele subtiri, nasul usor inconvoiat, pielea este maslinie, era diferita de noi care suntem alb-straveziu.
V. Ce simti cand o privesti?
G. Din partea ei, sfiala. Eu am zarit-o cu ceva ani in urma, cand am mers la matusa sa imi iau surorile si ea venise cu mama ei sa daruiasca oamenilor din sat mancare. Ea nu obisnuia sa faca acest lucru, dar in ziua respectiva a cerut sa vada cum e viata in sat si mi-a atras atentia parul ei si ca era diferita de fetele pe care le stiam eu. M-a privit si ea, desi fetele nu aveau voia sa priveasca barbatii in ochi, dar atunci era foarte tanara, zece ani, pe atunci sentimentul era ca as fi vrut sa ma joc cu ea si sa o cunosc. Mama mi-a zis sa nu indraznesc sa ridic vreodata ochii la ea pentru ca imediat mi se va lua capul.
V. Acum ai reusit sa treci de straji?
G. Da, pentru ca aveam un prieten bun care pazea in tura de noapte locul si m-a ajutat. Ea stia de intalnirea noastra si a riscat intalnindu-ne departe de privirile soldatilor. Tatal ei are plecat la o intalnire de raboi si mama era ocupata cu o serata pentru femeile bogate din zona. Ea nu mai avea frati sau surori. Am ajuns dupa ea pe banca, m-am simtit prost neonorand prezenta ei, dar ea parea ca nu da importanta regulilor.
V. De ce a venit sa se intalneasca cu tine?
G. Nu stiu daca nu cumva ii povestise prietenul de copilul rebel din sat care nu-si asculta tatal si care nu vrea sa plece la razboi pentru ca i se pare injust. Prietenul meu a fost ca mine, iar acum ii ajuta si pe altii ca mine. Tata nu a reusit sa ma supuna. Mi-am dat seama ca nu are cum sa ma constranga. Se razbuna pe mama, o batea spunandu-i ca ultimul baiat e ca o femeie. Mama se refugiase in munca, la camp, si cu ajutorul matusii. Ii era rusine si ascundea faptul ca era maltratata fizic.
V. Hai sa ne intoarcem in gradina, sa vedem ce se intampla acolo.
G. M-am asezat in genunchi si mi-am cerut iertare ca am intarziat. Mi-a dus degetul la buze spunanadu-mi ca nu e nevoie sa fiu nici oficial, nici fals si ca timpul pentru noi este scurt. Se bucura ca sunt barbati care nu vor sa lupte si ca daca ar avea puterea asta, ar opri razboiul, chia daca alti oameni au dat foc si au ucis, razbunarea pe care parintii nostri o doresc aduce si mai multa ura. Tatal ei era superiorul tatalui meu. Era un fel de sef al tinutului. Ea vedea in mine un aliat pentru a opri razboiul, razbunarea intre natiuni, si sub motivul asta a simtit si o simpatie pentru mine. La data cand va implini 22 de ani, va fi data unui alt conducator. Noi avem alt plan: sa incercam sa pastram relatia secreta si daca nu reusim sa oprim razboiul, atunci stiam ca este un loc unde deja era pace, dar era suficient de departe. Ne pregateam sa fugim, dar in acelasi timp, speram sa ne convingem tatii sa opreasca razboiul. Am fi putut face asta si de acolo, din zona in care era pace, cu ajutorul influentei oamenilor de acolo.
…..un moment ulterior…..
G. Se nascuse un copil…dar nu era cu ea! Se maritase. M-a tradat cu o luna inainte de a pleca.
V. Ce a determinat-o sa renunte la planul vostru?
G. Violenta asupra mamei ei. Imi spunea chiar ca tatal ei o viola pe mama ei. Si pe mama mea a violat-o, crezand ca avea acest drept fiind seful tatalui meu. Mama a lesinat. Lumea credea ca a fost tata, dar mie mi-a zis pentru ca eram singurul care o apara.
V. Cum te-ai impacat cu gandul ca ea te-a tradat?
G. Nu m-am impacat. Mama m-a invatat sa o iert, dar am regretul lipsei de fericire si ca sa imi sting durerea, m-am casatorit cu cea mai cuminte fata din sat, cea mai blanda si buna. Ea m-a ales, eu nu m-am opus.
Despre fata din varf de munte am aflat, dintr-un anunt public, ca se va casatori. Mai tarziu am aflat de la prietenul meu de ceee ce ii facea mamei ei. Nu am inteles si simteam ca vreau sa ma razbun, dar nu stiam pe cine. Atunci am simtit de ce unii cauta moartea prin razboi. Am aflat adevarul de la prietenul meu care a fost dat afara. Fata cu parul lung i-a spus mamei ei ca nu vrea sa se casatoresca cu cel caruia i-a fost promisa, ci cu altcineva.
V. Hai sa ne intoarcem la sotia ta care a nascut. Venirea unui copil pe lume este un moment fericit. Cum il percepi?
G. Ca fructul linistii si ca sufletul care mi-ar putea aduce impacarea cu sine si cu viata. Cumva incercam sa reintru in normal, dar pe termen lung devine obositor, atata timp cat esti copil este distractiv, dar cand mai cresti poate sa devina obositor sa fii impotriva curentului.
V. Ai luat vreo decizie in privinta asta?
G. Nu am mai plecat in tara cu pace. M-am sfatuit cu mama care m-a ajutat sa o iert, m-a sfatuit sa ma indrept catre fata de la noi din sat care ma placea de multi ani si pentru care eu nu aveam ochi, ca poate iubire si liniste nu inseamna mereu a fi rebel. Ceilalti doi frati ai mei erau copiile fidele ale tatalui, iar surorile, copiile ei fidele, nu neaparat nefericite, dar supuse regulilor sociale. Nu am fost pe deplin impacat cu decizia luata, dar am simtit ca poate sa imi aduca pace, cel putin acum, in prezent.
E primul meu copil, un baiat. Am simtit bucurie, dar nu completa.
V. Cum e relatia cu sotia?
G. Incerc sa o respect, dar nu pot fi romantic. Ea nu se asteapta la prea mult si este multumita ca a primit un barbat care o ocroteste. E o fata placuta, dar nu straluceste ca fata din varf de munte.
…..un moment ulterior….
G. Am auzit ca fata din varf de munte a fugit de acasa si din casnicie. Avea trei copii pe care i-a lasat cu bunica. A plecat sa caute pacea. Si-a urmat visul. A facut cumva sa aflu si eu asta si mi s-a parut nedrept pentru ca incepusem sa ma obisnuiesc cu viata normala si asezata si a retrezit in mine visul din tinerete. Acum am 45 de ani, sunt usor carunt la tample, fara mustata ca a tatalui, pentru ca o detestam, mi se parea aroganta, cu putina barba usor incaruntita, mai inalt decat ceilalti. Imi placea sa alerg si sa sparg lemne si imi intretineam corpul. Ocupatia mea este pescuitul si comertul cu lucruri neobisnuite: leacuri pe care, in mod obisnuit, nu se gaseau si carbune. Leacurile le facea o femeie batrana care locuia intr-o zona izolata. Intr-un fel, tot rebel am ramas, ajutand oamenii cu lucruri ilegale.
V. Cum este casnicia ta?
G. Avem cinci baieti, dintre care unul e mai potolit. Ceilalti patru erau un soi mai razoinic, dar ii crecusem intr-un spirit liber, sa nu se lase influentati si subjugati de parerile altora, nici macar daca vin de la parinti, sa aleaga, si sa nu se lase ispititi, nici macar de femei. Am dubii ca tatal meu a incercat sa il influenteze pe unul dintre ei. Legat de femei, incerc sa fac astfel incat sa nu sufere ca mine, sa nu se indragosteasca decat cand sunt la casa lor. Cred ca le-am insuflat cam multe conditii. E intr-un fel e o educatie eronata, dar nu vreau sa sufere ca mine.
…..ultima zi a vietii tale din acesta viata pe care o urmaresti acum…
G. Mi-a taiat cineva capul. N-as zice ca e la mult timp dupa ultima scena. Am vrut sa ma duc sa vorbesc cu ea, fara a-mi parasi familia, sub pretextul ca se apropia si la noi pacea. Tatal ei inca tinea oamenii subjugati, iat tatal meu, desi batran si bolnav, mai avea inca influenta asupra barbatilor din sat. Probabil nu mai dura mai mult de o generatie, dar am vrut sa grabesc lucrurile si stiam ca ea este singura care mi-ar da forta sa imi duc visul acesta la final. Evident ca si inima imi cerea sa o revad, poate ca pentru ultima data in viata asta, sa aud de la ea adevarul, indiferent care ar fi acela. Am simtit sa inchei capitolul cu ea, ca sa pot fi fericit cu femeia care m-a ales.
V. Ce s-a intamlat de fapt?
G. As zice ca prietenul meu cel mai bun a fost platit cu multi bani de catre tatal ei, a doua tradare in viata, prima oara de o femeie si a doua oara de cel mai bun prieten. Nici nu ma intereseaza motivul.
V. Acum ca ai iesit din corp. unde esti?
G. Sunt deasupra padurii…simt nevoia sa mai veghez putin satul. O vad pe sotia mea, care simtea ca nu sunt trup si suflet langa ea, suferea pentru ca m-a prevenit sa nu plec in timpul noptii, suparata ca am lasat-o singura si ca a muncit atatia ani ca sa imi atraga atentia si ca nu a avut atatia ani cat ar fi vrut ca sa o cunosc si sa o iubesc asa cum este. Mama, batrana si impacata, parca a stiut ca asta imi va fi sfarsitul.
V. Pe ea o vezi?
G. Ea a ramas razboinica, se lupta pentru tinuturile noastre si a devenit om politic.
V. Ai reusit sa ajungi la ea?
G. Nu, dar eram aproape. …Tata si-a dat seama de tot ce a facuit in viata si boala l-a ajutat sa vada viata cu alti ochi si ii parea rau ca m-a pierdut si, cumva, incepuse sa creada in schimbare si in pace, desi nu imi spusese asta niciodata.
Nu am inteles de ce si nici cum, pentru ca imi luasem masurile de siguranta. A fost surprinzator, nu ma asteptam.
V. Acum ai inteles?
G. Acum am inteles ca prietenul cel mai bun tradase si mai avusese un ajutor, doi barbati puternici.
V. Mai esti suparat pe ei acum?
G. Nu a trecut asa de mult…mai sunt atat cat sunt si pe ea. Nu sunt impacat ca nu cred, jumatate parca nu a inteles lectia, nu a inteles despre ce este vorba in viata.
…..dintr-un plan mai inalt facem retrospectiva vietii din care tocmai ce a iesit…..
V. Care a fost scopul acestei vieti?
G. Sa am rabdare si incredere ca toate au un sens. Sa aleg cu inima, dar nu din frica de a ramane singur,si sa nu ma grabesc. Chiar daca o femeie este blanda, buna si ma iubeste, as mai fi putut sa astept. Atat timp cat nu eram impacat cu plecare fetei din varf de munte, nu eram vindecat si am incercat sa imi vindec o iubire cu alta iubire si nu a fost corect fata de niciuna ca pe una am simtit ca o tradez, chiar daca si ea, la randul ei, a facut asta, iar pe una chiar am tradat-o ca nu am putut sa fiu prezent langa ea 100%. As fi putut sa fac mai mult sa o caut pe fata din varf de munte si as fi putut sa plec la 22 de ani, nu la 45, sa iau drumul prin padure, ca poate altele erau conditiile, deci desi am crezut-o tradatoare, nu am facut nimic sa salvez povestea. Am inteles de ce a plecat de acasa, ca a fost cea mai buna alegere si pentru ea si pentru noi si semnul pe care il daduse nu era ca ma tradase ci uite, nu mai vreau sa ma casatoresc, mama nu este bine, dar este alegerea ei si ramane acasa cu tata. Mama a sprijinit-o sa plece si faptul ca mi-a transmis ca a plecat era de fapt sa o urmez.
Lectia a fost sa imi duc visele pana la capat si sa am incredere dincolo de aparente, care pot aparea ca neplacute. Nu cred ca am invatat lectia rabdarii. Increderea in instinct nu am invata-o pana la capat. Am inteles despre prietenul meu ca nu a stiut despre cine este vorba. A aflat dupa ce a vazut capul pe jos. Interpretarea mea, imediat dupa ce am murit, a fost ca m-a tradat. Lectia a fost ca trebuia sa am incredere ca nici unul dintre ei doi nu m-ar fi tradat, dar din 3D asa se vedea.
Leave a Reply