O civilizatie vine in ajutorul Pamantului

V. Care este primul lucru pe care il vezi?
W. E ceva intunecat, ceva gri inchis, e solid, sticlos. E aproape, am pasit pe ea, e ca o suprafata stancoasa, dura. E rece si foarte lucioasa. Cred ca sunt pe o stanca. E abrupt, in stanga mea e un hau. Nu-mi dau seama cum sa cobor de aici.
V. Priveste in jos si zi-mi ce porti in picioare.
W. Am o fusta lunga, alba si am niste botine maron, din piele. Am un brau maron, rochia e ca o roba. Am parul lung, castaniu. Am bratele goale.
V. Porti vreo bijuterie?
W. Da, am o impletitura in par, in rest nu am nimic. Am un corp puternic, atletic si frumos. Nu-mi dau seama daca sunt femeie sau barbat, dar corpul meu e tanar. Sunt curioasa, aventuriera, indrazneata, vreau sa cunosc.
V. Hai sa coboram de pe stanca.
W. Am intrat intr-un tunel. E ca un vortex in care am intrat, sunt ca intr-o pestera. Merg, e un susur de apa. Am ajuns la o comunitate, sunt si altii imbracati ca mine, adunati la un loc. Ma apropii de ei. Avem robe albe si toti avem parul lung, drept, si variaza nuantele: al meu e un pic mai inchis. Toti avem aceeasi statura. Ochii sunt niste fante de lumina… nu au culoare.
V. Cum comunicati intre voi?
W. Ne imbratisam, ne-am luat de dupa umeri. Suntem intr-un cerc. Cred ca sunt totusi barbat, asa imi simt corpul.
V. Vreau sa iti privesti mana si sa imi spui cate degete ai.
W. Alea din mijloc sunt unite…nu stiu cum sa le numar…trei, nu am opozant.
V. Ce culoare are pielea ta?
W. Inchisa, ciocolatie, aurie mai degraba. Suntem asezati in mai multe cercuri si nu vorbim.
V. Aveti gura?
W. Avem o fata foarte interesanta, lunguiata, e un fel de gura, dar nu-mi dau seama, nu avem nas, ochii sunt migdalati, de lumina, au forma definita, toti suntem subtiri, atletici, tineri. Avem niste urechi interesante, parca sunt de elfi, la unii se vad, la altii nu. La mine nu se vad.
V. Cu ce va hraniti?
W. Nu ne hranim, nu mancare solida. Energie.
V. De unde o absorbiti?
W. Din centrul Pamantului. Avem niste nari in vant.
V. Traiti in interiorul planetei?
W. Da. Este o zona foarte intersanta pentru ca e luminata. E ca un prundis, susura apa in partea dreapta, e o zona mare, dar e luminata. Nu stiu de unde vine lumina. Nu e vegetatie deloc. E o temperatura neutra, nu e cald, nu e rece.
V. Cu ce te ocupi, cum iti petreci timpul?
W. Ies la suprafata zbor de colo, colo, dar ma pot misca foarte bine, in toate directiile. Nu dau din maini, ma misc, pur si simplu. Aici, in pamant, pasesc.
V. Ce vezi de acolo, de sus?
W. E o planeta foarte stancoasa, sunt stanci si gauri. Noi ne urcam pe stancile alea si ne uitam de jur imprejur. Suntem observatori. Aaaa, ce frumos!! Eu sunt pe o stanca, mai acolo, pe varful stancii sunt si altii ca mine, ni se incruciseaza privirile si sunt ca niste lasere de lumina care fac un ghem de lumina alba in mijloc. E ca si cum am tese asta. Se ridica ghemul de lumina si sunt multe gheme de lumina pe cer, se misca si se unesc la un moment dat pe cer pentru ca se fac mai mari, si din loc in loc, acelasi lucru il fac si ….lucram pe grupuri si fiecare grup facem si ridicam ghemele de lumina sus, pe cer, le unim, s-a facut un ghem mare, un soare mare, un ghem mare, mare. Sta acolo si parca s-a facut un pic mai cald, dar nu arde, e placut.
V. Exista noapte pe acesta planeta?
W. Nu, e lumina. E un ecosistem echilibrat. Nu simt emotie foarte mare, nu ma impresioneaza nimic, e neutru.
V. As vrea sa ne intorcem in interior, ca sa mergem la tine acasa, sa vedem unde locuiesti.
W. E o scobitura in piatra in care eu ma asez, ma lipesc cu spatele. Noi cu totii stam in scobituri din alea, asa ne odihnim. Inchid ochii si, daca inchidem ochii cu totii, se face intuneric. Stau aici foarte putin si am deschis ochii. Pot sa cobor. Unii au rama acolo, s-au asezat, stau in pozitia lotus. E ca un fel de socializare.
V. Sunteti si barbati, si femei?
W. Nu stiu, nu pot sa imi dau seama cine ce e. Toti suntem imbracati la fel.
V. Aveti organe genitale?
W. Sa ma uit. Da, eu sunt barbat. Aici suntem doar barbati. Mai exista o adunare la fel, dar e de fete. E in alta parte si noi interactionam, dar nu stiu cand se inatampla asta. Ele sunt foarte frumoase. Au parul mai lung decat noi. Noi il avem doar pana la umar.. Au alta imbracaminte, care are pete de culori. Acum am simtit un sentiment. Ne si intalnim. Vad si copilasi foarte simpatici. Copiii sunt cu mamele, toata lumea traieste cu toata lumea. Nu exista case separate.
V. Diaca ai vrea sa ai un copil, cum ai face?
W. Se contopesc, pur si simplu se contopesc el cu ea si procesul e aproape la fel ca la oameni. Dupa un timp se naste copilul, nu mi-e foarte clar. Copiii raman cu mamele.
V. La ce varsat se separa baietii de fete?
W. Cand devin maturi. Nu avem ani. Ele sunt toate tinere. Toata lumea traieste in pamant. Sunt comunitai peste tot rasfirate sub pamant.
V. Cu ce se ocupa femeile?
W. Ies si ele la suprafata, impreuna cu copiii. Noi iesim singuri. Ele se pare ca educa copiii. Ii plimba peste tot, le arata planeta, le arata ce fac tatii lor. Sunt foarte simpatici, ei se deplaseaza facand tumbe prin aer, sunt ghidusi, Fetele se deplaseaza lin, au ceva diafan. Am si eu un copilas, a venit la mine. Cred ca e baietel. Eeee! Simt afectiune( cu mirare)! Sta cu mine pe stanca, l-am luat in brate. Ii arat cum facem noi ghemele de lumina, Incerca si el, dar nu poate sa isi controleze fascicolul de lumina din ochi. Si femeile au ochii de lumina, dar ele nu asta fac. L-a luat mamica lui. Cu mama lui nu am o relatie, e frumoasa, dar toate sunt la fel. Copilasul mi-a dat emotii placute.
V. Muriti?
W. Nu, nu murim. Pur si simplu ne transformam. Corpurile nostre sunt trase in sus de bugarii de energie pe care noi ii facem. Hainele raman jos. Atat.
V. Mergem la urmatorul moment important din aceasta viata. Ce se intampla?
W. E un soi de panica, s-a intamplat un dezechilibru. Ceva se intampla cu planeta. Toata lumea alearga de colo colo si eu vreau sa imi gasesc copilul. (da semne de stres) Toata lumea e panicata si sorii, ghemele de lumina, sunt foarte aproape. Vom fi absorbiti cu totii. E ca atunci cand mori. Eu trebuie sa imi caut copilul. Nu stiu de ce nu mai putem zbura. Alergam acum. L-am gasit, acum e un pic mai mare. Era cu mama lui. Suntem speriati si ne imbratisam. ( plange)
V. Ce crede copilul despre toate astea?
W. Nu trebuie sa ne speriem, ca noi ne intoarcem acasa. Eu voiam sa traiasca, sa treaca si el prin tot, sa experimenteze. El nu vrea, e impacat si ar trebui sa ne linistim cu totii si ca, de fapt, sorii s-au apropiat pentru ca noi toti trebuie sa ne intoarcem acasa pentru ca ne-am terminat menirea. Sorii s-au apropiat foarte tare iar noi suntem grupulete, suntem imbratisati si asteptam. S-au format familiile asa cum nu le-am vazut eu. Eu sunt cu familia mea. Sunt si familii cu mai multi copii.
V. Mai simti panica?
W. Nu, toti suntem linistiti. Trebuia sa fim asezati in grupulete, ca sa plecam toti odata, cu grupul respectiv.
V. Acum esti in momentul plecarii. Ce se intampla?
W. Noi suntem imbratisati, usor contopiti, linistiti, asteptam sa ne intoarcem acasa. Ghemul de lumina e foarte aproape si privirile noastre sunt indreptate in sus. Sunt fasii de lumina. Noi trei ne-am transformat intr-o spirala de lumina si am intrat in sfera de lumina. E pace, e bine, e acasa.
V. Bucura-te de aceasta stare, ramai aici un timp si incarca-te cu Lumina…Cum aratati acum?
W. Suntem lumina, nu mai avem forma. Aici doar existam ca energie. Sferele de lumina s-au ridicat de langa planeta. Au ajuns la un fel de platforma….sunt cumva ca niste nave…de fapt, noi, acolo pe pamant, eram intr-un stadiu intermediar, era ca si cum noi munceam acolo, noi nu locuiam acolo, Acolo era slujba noastra, iar sferele de lumina sunt navele cu care ne-am dus inapoi. Aici suntem, de fapt, acasa.
V. Descrie-mi cum e acasa.
W. E foarte avansat tehnologic. Nu mai avem hainele acelea. Sunt undeva in interior si sunt foarte multe aparate. Suntem inbracati tot in alb. Avem institutii, copiii sunt intr-un loc anume. Acelea au fost slujbele noastre temporare si acum ne indreptam spre alte destinatii.
V. Ce reprezenta munca voastra pe acea planeta?
W. Noi luam energie de la planeta pe care o filtram prin corpurile noastre, faceam acei bulgari. Aceea era o planeta arida, nu avea altceva decat energia. O exploatam. Faceam acei bulgari de lumina
V. La ce foloseste acea energie?
W. E sursa de viata pentru ceilalti si pentru alte plante. Noi trebuie sa ducem energia asta pe o alta planeta care are nevoie. Sunt planete care au nevoie de energie ca sa creasca viata si trebuie sa o ducem acolo. Noi suntem pe o nava spatiala, pe o platforma. Am un costum alb. Fetele au rochii albe. De fapt, noi nu avem o planeta a noastra. Noi ne plimbam prin Univers si ducem energia dintr-o parte in alta.
V. Cum transportati sferele de energie?
W. Sunt atasate pe platforma. Ele sunt ca niste sori pentru acele planete. Acum mergem catre o planeta inchisa la culoare, are vegetatie de culoare verde-inchis, dar sunt si zone arse. Cred ca noi vindecam planetele cu bulgarii de energie.
V. Unde ii plasati pentru vindecare?
W. Pur si simplu ii aruncam peste pamant. Aaaa, e Pamantul! ( cu mirare) Ii aruncam peste planeta si o invaluie pe la suprafata. Pamantul are nevoie de multi bulgari de energie pentru e foarte bolnav. E negru, nu are viata, energia este foarte, foarte joasa pe Pamant.
V. Ce alte vietati mai vezi pe Pamant, in afara de vegetatia verde-inchis?
W. Sunt si animale, sunt si oameni. Misuna, dar e degringolada mare peste tot, si printre oameni si printre animale. Energia e joasa tare iar sfera de lumina ridica energia.
V. S-ar vedea cu ochiul liber care este efectul acestei energii?
W. Se deschide culoarea planetei, apele devin albastre, verdele devine verde crud, oamenii se opresc, se linistesc. Erau intr-o goana teribila. Se opresc, se linistesc.
V. In ce perioada ati ajuns pe Pamant?
W. Anii ’70. Oamenii sunt intr-o alergatura haotica. Asa se vede de la noi de aici, de pe nava.
V. Deci asta e modalitatea in care ajutati voi planeta Pamant?
W. Da, noi asa o ajutam. Altii o ajuta altfel.
V. Cat de des veniti cu bulgarii de lumina pe Pamant?
W. Depinde de cat de grava situatia. Acum are nevoie de multi bulgari si noi acum avem multi pe nava. Am crosetat mult ca sa ii facem.
V. Cum stiti voi care planeta are nevoie de energie?
W. Simtim. Avem si un sistem de monitorizare. Monitorizam multe planete, in tot sistemul solar. Nu ne ocupam doar de Pamant, dar acum urgenta este la Pamant.
V. Planeta de la care ati luat energie se afla tot in sistemul nostru solar?
W. Da. Ea nu are vegetatie, asta este rostul ei, sa ne dea energie.
V. Cum procedati cu bulgarii de lumina pe Pamant?
W. Aruncam un bulgare, stam, vedem ce se intampla, daca exista o schimbare, apoi mai trimtem unul, daca este cazul, si stam sa ii supraveghem. Ii monitorizam. Noi le trimitem energie, dar oamenii nu intotdeauna au grija de ea.
V. Cum folosesc oamenii energia asta?
W. Intr-o prima faza se bucura de ea si sunt cuminiti si ascultatori, dar dupa aceea, o irosesc si o risipesc, de asta s-a ajuns aici. Isi bat joc de ea. Primul impact e puternic, ii schimba, ii transforma, dar oamenii uita repede.
V. Voi monitorizati toata planeta, sau doar anumite zone?
W. Toata planeta, campul ei energetic.
V. Tu poti vedea cu ochiul liber campul energetic al Pamantului?
W. Da. Inainte de a arunca bulgarii era urat, avea gauri mari si era foarte inchis la culoare. Acum, dupa de am aruncat primul bulgare de energie, s-a carpit si s-a mai deschis la culoare. E greu pentru ca s-a distrus mult aici.
V. Cine a facut rau?
W. Oamenii fac rau. Irosesc energia si nu se conecteaza la natura. Natura le-ar putea da energie fara sa mai fie nevoie din afara. Ei nu stiu asta, ei supara Natura.
V. Cum ar putea oamenii sa se conecteze la Natura?
W. Pur si simplu sa o asculte, sa se uite la ea, sa traiasca in armonie cu ea, nu s-o distruga.
V. De cati bulgari a fost nevoie de data asta?
W. Acum am folosit trei. Acum e mai bine,oamenii s-au mai deschis, dar stam sa vedem, pentru ca asta este jobul nostru, stam sa ii vedem,